vineri, 13 ianuarie 2012

Thinking of you


Ai plecat? As vrea sa pot spune ca nu… M-ai uitat? Nici nu as putea suporta gandul acesta. Ma mai iubesti? Nu pot raspunde la aceasta intrebare, dar oricare ar fi raspunsul stiu ca nu il pot schimba… Ai putea nega vreodata faptul ca ma cunosti? Nu vreau sa cred asa ceva. Te-am putut face sa zambesti? Daca da, ar insemna ca am stiut sa te fac atat de frumos si as fi gelosa in acelasi timp. Stii de ce gelosa? Pentru ca doar gandul ca ai putea sa faci fericita o “alta” ma usuca. Ar putea altcineva sa iti fure acest zimbet, ce, de fapt, imi apartine mie? Cat de mult imi doresc acum sa te vad zambind... As fi sigura ca mi-ai zambi doar mie, iar eu as continua sa fiu egoista. Te iubesc prea mult pentru a putea sa impart cu cineva zambetul tau. Unde esti?.. Ma doare sa raspund... Ma doare sa imi amintesc ca nu esti langa mine. Si daca nu esti aici, atunci... unde esti? Departe. Doare. Prea multe intrebari? Da,pentru ca doare,pentru ca esti departe,atat de departe ca uneori nici gandul meu nu te poate ajunge.




duminică, 8 ianuarie 2012

Mereu la fel...


Am nevoie de tine. Nu e ceva nou. Am spus asta de multe ori dar se pare ca tu nu poti (cel mai probabil) sa faci ceva in acest sens. Sunt singura.Imi este imposibil sa iti vorbesc sau sa te vad. Iar este necesar sa ma multumesc cu iluzii?Da,acum chiar imi imaginez ca imi zambesti.Parca ai fi aici,cu mine…Nu esti! Devin mult prea  trista si obosita... Undeva, in adanc zambesc si eu, sperand ca ma va ajuta sa depasesc aceaste clipe... Vreau sa iti vorbesc, sa iti spun despre toate, despre durere, tristete, singuratate si chiar despre nebunia in care traiesc. M-ai asculta oare? Ai putea intelege  ce-mi  vrea inima?Intrebari peste intrebari…niciun raspuns. Ma intreb unde esti?Cine este in prezenta ta?Merita cineva sa ii zambesti asa cum imi zambeai mie?Timpul trece.Nimic nu poate fi schimbat.O noua zi.Un nou rasarit.Un alt apus… Mereu la fel…doar eu asteptand in intuneric.