Iar dor...

Ma uit la ceas,e tarziu.Imi pare rau, dar e tarziu.E tarziu pentru a putea incerca sa schimbam ceva. Ranile vechi ni le amintim. Speram.Vechile sperante,visele si amintirile inca le mai pastrez.Mi-e dor sa iubesc, sa fiu iubita.Mi-e dor ,intr-un cuvant,de fericire.

Joc

Poate ca inca nu stiu cine esti cu adevarat,dar stiu ca ai facut tot posibilul să îmi câştigi încrederea.Acum tot ce vreau sa iti spun este sa nu incerci sa te joci.Nu risca pentru ca poate deveni periculos.Pot intra in jocul tau si iti pot arata ce inseamna sa te doara.Nimeni nu ma cunoaste.Nimeni nu stie cat pot fi de rece in fata tradarii.Acum ma plimb singura carand dupa mine sperante,vise si poate chiar iluzii.Este vina mea.Eu am ales sa merg pe acest drum.Sunt pustiita.Merg la risc si tu te joci cu sentimentele mele. Sunt singura si tot corpul ma doare...simt ca cel mai bine e sa cedez in fata presiunilor.Acum sunt intr-un concurs...si miza este atat de mare... trebuie sa mentin totul sub control.Spune-mi ca daca voi reusi nu voi face o greseala.Nu te-am ranit niciodata.Tu o vei face?Tradarea ta ar putea deveni un posibil motiv al unei schimbari radicale...Lacrimile mi-ar curge pe obraji,te voi privi si in final iti voi da drumul la mana lasandu-ti o libertate pe care nu o sa o  mai doresti.Ti-as spune ca as fi facut orice pentru a te face sa imi intelegi sentimentele,dar ca acum e mult prea tarziu pentru a da inapoi...

O alta zi...

   Eşti atat de departe.Nu pot să cred că a trecut deja atata timp.Timp în care m-am pierdut printre ganduri,sperante si vise.Ma gandesc doar la ziua in care te vei intoarce la mine.Cat va mai dura?

     Eram atat de mica cand ne-am cunoscut...O copila inocenta care nu facea nimic altceva decat sa se alinte in fata ta...Naivitatea mea si felul in care vedeam viata te-au apropiat de mine.Imi placea atentia pe care mi-o acordai...Imi placeai intr-un fel aparte,asa cum nu imi mai placuse nimeni pana atunci.Ma temeam sa iti arat asta...

      Acum totul e atat de trist in lipsa ta...Am trecut prin atatea fara sa te am aproape,fara sa te simt langa mine.Acum e iar toamna si totul devine din ce in ce mai greu de suportat.Intreg peisajul ingreuneaza situatia...Totul devine lipsit de viata si nimic nu imi va mai putea binedispune o zi mohorata.

      Gandul imi zboara mereu catre tine...Imi este dor de Noi. Unde esti acum?De ce nu poti fi aici sa ma trezesti dimineata?De ce nu esti aici sa ma stresezi macar?Sa ma enervezi?Sa ma faci sa tip si sa fug de nebuna si apoi sa vii sa ma saruti si ma impaci?

      Mi-ai promis ca vom fi impreuna.Sa am rabdare.Dar oare mai rezist asa?Doar sa aud cum imi spui ca ma iubesti si ca va fi bine?

                                                                                                             

P.S.: "Ea încă te aşteaptă..."